Casa parohială, datată la mijlocul secolului al XIX-lea, a fost adusă în muzeu în 1977 și reconstruită în următorul an. Locuința cu prispă este reprezentativă zonei din care face parte fiind compusă din: tindă, casă de locuit și cămară. Pe fațada principală se află prispa cu șase stâlpi ornamentați prin crestare.
Casa este ridicată pe o fundație de piatră de carieră cu pereții din lemn de fag, în tehnica bârne rotunde așezate pe orizontală, lipite cu pamânt între ele și îmbinate la colțuri în ”chiutori drepte”. Acoperișul este în patru ape, cu îmbinare pe grindă având o înalțime impresionantă de 6 metri, iar învelitoarea este din draniță din brad bătută la două rânduri. Un element diferit față de celelalte locuințe din zonă este cămara tencuită. Interiorul are aceeași structură cu cel al locuințelor de zona Lăpuș.
Casă parohială din Ungureni
