DESPRE NOI

 

Prezentare generală

Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populara Baia Mareste o instituţie publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Maramureş. Muzeul este situat pe Dealul Florilor, într-o zonă pitorească a municipiului, în apropierea Centrului Istoric. Instituția este formată din două locații: Muzeul Satului și Secția Pavilionară care se află în clădirea fostului Teatru de Vară al orașului.

 

Atracții turistice în zonă

În fața clădirii Secției Pavilionare se află un ansamblu statuar al celebrului sculptor Vida Gheza. Ansamblul cuprinde 12 coloane, reprezentând figuri de maramureșeni și măști din mitologia locală care evocă masacrul comis la 14 octombrie 1944 de trupele horthyste aflate în retragere, atunci fiind au fost uciși 42 de localnici – români și evrei – pe motiv că ar fi fost partizani.

Câmpul Tineretului, recent renovat, oferă un generos spațiu verde, aflându-se în vecinătate cu Parcul Municipal Regina Maria, o locație de recreere  pentru cei care își doresc plimbări lungi și relaxante.

Tot în apropiere puteți admira Monumentul Ostașului Român care a fost ridicat pentru a comemora vitejia eroilor căzuți la datorie în luptele crâncene ale celui de-al doilea război mondial.

Centrul Istoric, situat la doar 5 minute de muzeul nostru, dă posibilitatea turiștilor să se bucure de gastronomia locală oferită de restaurantele și pensiunile ospitaliere din zonă. De asemenea, puteți vizita obiectivele culturale ale Centrului Vechi: Piața Cetății, Turnul Ștefan, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, Centrul Artistic Baia Mare și Teatrul Municipal.

 

Scurt istoric

În anul 1899 a luat ființă la Baia Mare Asociația Muzeală Băimăreană formată din intelectualitatea orașului ai cărei membrii au donat obiecte care au constituit primele colecții ale muzeului băimărean. Cel de-al doilea război mondial a întrerupt activitatea muzeală care a fost reluată în 1950, însă atunci se punea un accent deosebit pe secția de istorie. Aprobarea de înființare a unei secții de etnografie și artă populară a venit abia în 1964. În perioada următoare, în vederea dezvoltării secției etnografice au fost organizate campanii de achiziții a obiectelor de artă populară conduse de renumitul etnograf Tancred Bănățeanu.

Creșterea substanțială a colecțiilor secției de etnografie, precum și deosebita valoare a pieselor, recunoscută de către marii specialiști în domeniu: Tancred Bănățeanu, Boris Zderciuc, Silvia Zderciuc, Nicolae Ungureanu, Cornel Irimie, Georgeta Stoica, a impus organizarea unui muzeu etnografic cu o expoziție pavilionară. În acest scop a fost obținută clădirea Teatrului de Vară, aflată atunci în avansată stare de degradare, fiind supusă ulterior unor lucrări de reparații capitale și transformări pentru a putea găzdui atât expoziția, cât și depozitele secției. Nu s-a renunțat nici la ideea păstrarii spațiului pentru spectacole: scena și amfiteatrul care are aproximativ 800 de locuri.

Cu entuziasm, tot personalul a depus eforturi mari pentru a reuși ca la 1 iulie 1978 să fie deschisă expoziția pavilionară de bază a Secției de Etnografie și Artă Populară. Pentru selecția și expunerea pieselor a fost constituit un colectiv format din specialiștii Secției de Etnografie de la Baia Mare: Sabin Șainelic și Janeta Ciocan, precum și specialiști de la Muzeul Satului din București: Hedviga Formagiu, Jana Negoiță, Maria Socol, întreaga activitate fiind supervizată de dr. Georgeta Georgeta Stoica și dr.Tancred Bănățeanu. Această expoziție a fost păstrată pâna în anul 2007 când a fost inaugurată o nouă expoziție de bază: Lemnul în comunitățile tradiționale de la leagăn la mormânt.

Secția în aer liber – Muzeul Satului – a fost inaugurată în 15 august 1985, după îndelungate eforturi ale specialiștilor în domeniu și ale autorităților locale. Inițial suprafața pe care se întindea muzeul în aer liber a fost de 12 hectare, în momentul de față rămânând 6 hectare. Monumentele de arhitectură populară reprezintă cele patru zone etnografice ale județului: Maramureșul Istoric, Chioar, Lăpuș și Codru.

Muzeu