Casă Bozânta Mare – 1847

Casa Bozânta Mare, cunoscută în zonă sub denumirea de Casa Gaie a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea.

Casa a aparţinut unei familii bogate care, când biserica din sat a ars, a donat-o comunităţii pentru a fi folosită ca lăcaş de cult. Pe meştergrinda casei a fost observată o inscripţie în limba română, dar scrisă cu litere chirilice: „această casă s-au făcut în iunie 11 zile, scrisam Tămaş Ion în 1847. Tămaş Onuţ meşter”, inscripție ce poate fi observată și astăzi.

Planul casei cuprinde trei încăperi: tinda şi două camere (una pentru locuit şi cea de a doua curată). Atât pentru tălpi cât şi pentru pereţi, lemnul folosit a fost cel de stejar fasonat, cu barda, pe patru feţe şi încheiat în “cheutori drepte”. Faţă de celelalte construcţii descrise până acum care au prispa doar din pământ bătut sau cu stâlpi, dar numai pe o parte a faţadei, la această casă apare prispa pe toată lungimea construcţiei. Prispa are şapte stâlpi ornamentaţi ce au la mijloc forme volumetrice geometrizante care duc privitorul cu gândul la o floare de lalea nedeschisă, stâlpi care se prind de cunună cu ajutorul „chituşilor”. Acoperișul în patru ape are învelitoarea din snopi de stuf aranjați în straturi și legați între ei.